Featured Image with Sidebar

5,1 MILIOANE de migranți au pătruns în Uniunea Europeană în 2022. În România au intrat peste 200.000

29/03/2024

Peste 5 milioane de migranți au intrat în Uniunea Europeană în 2022, iar dintre aceștia, peste 200.000 au venit în România, relevă datele publicate de Eurostat, informează Rador.

Afluxul de imigranți în UE din state non-membre s-a dublat față de 2021. În schimb, numărul cetățenilor europeni care au imigrat în țări terțe a rămas stabil, cifrându-se tot la circa un milion de persoane la fel ca în 2021, precizează sursa citată.

Din totalul de 448,8 milioane de cetățeni care trăiesc în UE, 27,3 milioane (6,1%) erau migranți din țări terțe la 1 ianuarie 2023, transmite Eurostat. Mai exact, la 1 ianuarie 2023, 27,3 milioane de cetățeni ai unor țări terțe locuiau într-un stat membru UE, ceea ce reprezintă 6,1% din populația blocului comunitar, o creștere cu 3,5 milioane față de anul precedent. În plus, 13,9 milioane de persoane care locuiau într-unul dintre statele membre UE la 1 ianuarie 2023 erau cetățeni ai unui alt stat membru UE.

În cifre absolute, cel mai mare număr de străini care locuiau în UE la 1 ianuarie 2023 se înregistra în Germania (12,3 milioane), Spania (6,1 milioane), Franța (5,6 milioane) și Italia (5,1 milioane).

Străinii din aceste patru state membre reprezintă cumulat 70,6% din numărul total de străini care trăiesc în UE. Totodată aceste patru state membre reprezintă 57,9% din populația UE.

În termeni relativi, statul membru UE cu cel mai mare procent de rezidenți de altă cetățenie la 1 ianuarie 2023 era Luxemburg, unde rezidenții de altă cetățenie reprezentau 47,4% din populația totală.

Procente mari de cetățeni străini (peste 10% din populație) au fost înregistrate și în Malta (25,3%), Cipru (19,9%), Austria (18,8%), Estonia (17,3%), Germania (14,6%), Irlanda (14,4%), Letonia (13,9%), Belgia (13,5%), Spania (12,7%) și Danemarca (10,5%).

În schimb, rezidenții de altă cetățenie reprezentau mai puțin de 3% din populație în România (1,1%), Slovacia (1,1%), Polonia (1,2%), Bulgaria (1,3%), Croația (1,8%) și Ungaria (2,4%).

Datele defalcate pe statele membre / România cu 202.300 migranți

Germania a raportat cel mai mare număr total de imigranți (2,1 milioane) în 2022, urmată de Spania (1,3 milioane), Franța (0,4 milioane) și Italia (0,4 milioane). De asemenea, Germania a raportat cel mai mare număr de migranți intrați în 2022 (533.500), urmată de Spania (531.900), Franța (249.400), Polonia (228.000) și România (202.300).

În 2022, toate cele 27 de state membre ale UE au raportat rate mai mari de migranți care au intrat pe teritoriul lor decât cetățenii lor care au emigrat în țări terțe.

În 2021 în 4 state membre ale UE (Croația, Grecia, Letonia și România) au fost mai mulți imigranți decât migranți naționali (adică migranți cu cetățenia statului membru UE în care imigrau).

În plus, comparativ cu 2021, toate statele membre, cu excepția Slovaciei, au înregistrat o creștere a numărului total de imigranți în 2022: cele mai mari creșteri în termeni relativi între 2021 și 2022 au fost observate în Republica Cehă (401%), Letonia (205%), Estonia (153%), Germania (137%) și Portugalia (132%).

Raportat la mărimea populației rezidente

În raport cu mărimea populației permanente, Malta a înregistrat cea mai mare rată de imigrare în 2022 (aproape 66 de imigranți la 1.000 de persoane), urmată de Luxemburg (48 de imigranți la 1.000 de persoane), Estonia (37 de imigranți la 1.000 de persoane), Cipru (34 de imigranți la 1.000 de persoane), Republica Cehă (33 de imigranți la 1.000 de persoane), Lituania (31 de imigranți la 1.000 de persoane) și Irlanda (30 de imigranți la 1.000 de persoane).

În 2021, cele mai mari rate de imigrație au fost înregistrate în Luxemburg (40 de imigranți la 1.000 de persoane), Malta (35 de imigranți la 1.000 de persoane), Cipru (27 de imigranți la 1.000 de persoane), Spania (19 imigranți la 1.000 de persoane) și Irlanda (16 imigranți la 1.000 de persoane).

În 2022, ponderea relativă a migranților naționali (migranți cu naționalitatea statului membru UE în care au imigrat) în numărul total de imigranți a fost cea mai mare în Slovacia (67,4% din totalul imigranților) și România (64,9%).

Acestea au fost singurele state membre ale UE unde imigrația națională a reprezentat mai mult de jumătate din numărul total al imigranților. În schimb, în ​​Republica Cehă, migrația cetățenilor săi a reprezentat 0,9% din totalul migrației în 2022.

În 2021, în cinci state membre UE, România, Portugalia, Slovacia, Bulgaria și Lituania, imigrația națională a reprezentat mai mult de jumătate din numărul total de imigranți, în timp ce Cehia a fost din nou țara cu cel mai mic procent (4,2%).

Cota imigranților cu cetățenia statului respectiv în numărul total de imigranți a fost cea mai mare în România (43,8%, față de toți imigranții), urmată de Bulgaria (36,7%) și Grecia (31,2%).

În schimb, Republica Cehă (1,3% din toți imigranții), Luxemburg (4,0%) și Austria (4,0%) au raportat cele mai mici procente de imigranți născuți în țara respectivă.

În 2021, România (52,4%), Bulgaria (48,1%) și Grecia (47,8%) au raportat din nou cea mai mare proporție de imigranți născuți în țară, în timp ce Luxemburg (5,0%), Austria (6,4%) și Republica Cehă (7,4%) au raportat cele mai scăzute rate de imigranți născuți în țară.

27,3 milioane de resortisanți ai țărilor terțe au intrat în total în UE în 2023

Cehia a înregistrat cel mai mare procent de imigranți veniți din țări din afara E.E. (95,2% din numărul total de imigranți în 2022), urmată de Lituania (91,3%) și Letonia (89,5%).

Pe de altă parte, Luxemburg a raportat cea mai mare proporție de imigranți care provin dintr-un alt stat membru UE (75,0% din numărul total de imigranți în 2022), urmată de Slovacia (65,6%).

În 2021, Lituania a înregistrat cea mai mare pondere de imigranți veniți din țări din afara UE (81,4% din numărul total de imigranți în 2021), urmate de Slovenia (78,8%), Italia (78,0%) și Cehia (78,0%), în timp ce Luxemburg (91,0%), Slovacia (67,9%) și Austria (56,0%) au raportat cea mai mare proporție de imigranți care provin dintr-un alt stat membru E.E.

Imigranți ucraineni

Doar Cehia, Estonia, Spania, Croația, Italia, Lituania, Țările de Jos, Austria, România și Slovenia au furnizat date statistice privind imigrația după țara de reședință anterioară și au inclus în statisticile legate de migrație refugiați din Ucraina care beneficiază de protecție temporară. Printre altele, 60% din creșterea imigrației din țări din afara UE se explică prin migrația din Ucraina.

Însă este important de subliniat că aceste țări pot să nu fie reprezentative pentru UE în ansamblu, iar schimbarea generală legată de imigrație să se explice și prin alți factori ce au legătură cu țările de origine și de destinație ale migranților, potrivit Kathimerini. (preluare Rador Radio România).

Donează pentru proiectul MihailNeamtu.eu

„Pentru ca răul să triumfe, e suficient ca oamenii buni să nu facă nimic.” (Edmund Burke)

Noi suntem Mișcarea Națională de Rezistență împotriva tuturor rătăcirilor ideologice ale ultimilor decenii. Iată de ce vă solicităm sprijinul generos pentru anul 2024.

Donațiile dumneavoastră vor acoperi cheltuielile de transport și cazare a echipei mele, dar și închirierea unor sali, costurile de filmare, montaj, post-producție (burtiere, efecte grafice, muzică, subtitrări, animație, etc). Vă mulțumesc!

- Mihail Neamțu

Adriana Stoicescu: Ne urâți visceral pe noi, anacronicii ăștia, de vorbim despre Dumnezeu și Biblie

Redacția

Platforma MihailNeamtu.Eu susține proiecte de reformă a Statului român și de primenire a Uniunii Europene plecând de la valorile populare, creștin-democrate și conservatoare. Luptăm pentru românii care și-au păstrat demnitatea, credința, conștiința națională, libertatea de conștiință, proprietatea și familia. Visăm la o țară bogată, mândră de trecutul creștin al neamului, înzdrăvenită militar și întinerită demografic. În marele concert al națiunilor lumii, vocea României are un timbru aparte.

Lasă un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked

{"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}

Alte articole