Avansez o ipoteză politico-filozofică pentru cei care sunt pasionați de istoria României. Iată ce cred: Imnul național atribuit lui Andrei Mureșan identifică lupta pentru libertate cu firul-roșu al istoriei noastre: „Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină / Decât să fim sclavi iarăși, pe vechiul nost’ pământ”.

Unii vor spune că idealizăm trecutul. Dar bătăliile pentru suveranitate ale voievozilor împotriva Imperiului Otoman ori lupta neobosită pentru demnitate a românilor ardeleni revin, toate, la valoarea cardinală a libertății.

Românii și-au dorit supremația legii în fața oricăror trocuri, aranjamente sau privilegii.

Nu toate națiunile lumii și-au așezat așeazat viața comunitară sub cupola acelorași valori. Unii și-au dorit pacea ori siguranța, alții prosperitatea comercială.

Grecii și-au dorit însă, peste toate, libertatea. Când Temistocle și-a chemat soldații la Salamina împotriva regelui persan Xerxes, marele general atenian știa că fără îndrăzneală (parrhēsia) nu te poți purta ca un om liber (eleutheriázō).

Pentru că cetățenia elenă era o garanție a libertății individuale, Socrate a fost prezent nu doar în agora, ci și pe câmpul de luptă. Secole mai târziu, Miguel de Cervantes — un soldat al armatei navale a Spaniei — și-a pierdut brațul în cursul marii încleștări de la Lepanto (1570).

Pentru ce a luptat Cervantes? Pentru salvarea civilizației europene. Cum putem defini lumea occidentală? Este locul de conviețuire al unor principii vitale: libertatea individuală și responsabilitatea morală; spiritul independent, dar și compasiunea; dreptul la proprietate, nedespărțit de spiritul filantropic.

România a aparținut mereu acestui spațiu de civilizație. Înaintea lui Cervantes, Ștefan cel Mare a luptat pentru o Moldovă creștină, așa cum Horia din Albac și-a dorit un Ardeal neîngenuncheat.

Narațiunea centrală a istoriei românești se țese pe urzeala acestui vis nemuritor al libertății. În numele acestei sfinte slobozenii a ridicat Avram Iancu stindardul tricolor la Blaj Câmpie, pe Câmpia Libertății.

În numele independenței au murit dorobanții valahi la asediul Plevnei din 1877. În numele libertății s-au lăsat torturați eroii închisorilor comuniste și în numele libertății s-au revoltat tinerii Revoluției anticomuniste din 1989.

Libertate, te iubim. Ori înfrângem, ori murim!

Donează pentru proiectul MihailNeamtu.eu

„Pentru ca răul să triumfe, e suficient ca oamenii buni să nu facă nimic.” (Edmund Burke)

Noi suntem Mișcarea Națională de Rezistență împotriva tuturor rătăcirilor ideologice ale ultimilor decenii. Iată de ce vă solicităm sprijinul generos pentru anul 2024.

Donațiile dumneavoastră vor acoperi cheltuielile de transport și cazare a echipei mele, dar și închirierea unor sali, costurile de filmare, montaj, post-producție (burtiere, efecte grafice, muzică, subtitrări, animație, etc). Vă mulțumesc!

- Mihail Neamțu

Rodica Baciu, unul dintre invitații de marcă ai Galei Conservatorilor de la Cluj

Mihail Neamtu

Prietenii mă văd ca pe un scriitor, educator și om politic. Dușmanii ar prefera să nu mă vadă deloc. În fiecare zi, merită să luptăm pentru o Românie deșteaptă, adică trează spiritual, sănătoasă trupește, prosperă economic, puternică militar și întinerită demografic. În marele concert al națiunilor europeană, vocea noastră are un timbru aparte.

Lasă un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked

{"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}

Alte articole