Featured Image with Sidebar

Partidul Conservator – Scurtă cronologie (II)

03/04/2024

  • 1823, februarie 1: Este folosit pentru prima oară termenul de ”conservator”, în opoziție cu cel de ”novator” (dat grupării boierilor mici și mijlocii) într-o scrisoare a capului marilor boieri, vornicul Mihail Sturza (mai târziu Domn al Moldovei, 1834 – 1849) adresată dregătorului rus Minţiaki. Termenul se vroia o denumire generală a principiilor boierilor emigranţi – marii boieri, în special cei din Basarabia şi Bucovina. ”Novatorii” – liberalii de mai târziu – mai erau gratulați și cu epitetele de parveniți, cărbunari sau ciocoi. Aceștia erau socotiți drept revoluționari, răsturnători ai ordinii legale.
  • 1824, ianuarie 12: Un raport al lui Hugot către Chateaubriand consemnează pentru prima dată, ca o cerință a novatorilor moldoveni, necesitatea instalării unui prinț străin. În condițiile în care Înalta Poartă este obligată să-și retragă cei 2.000 de soldați din Moldova, ”novatorii” adrereasză porții o jalbă ce conținea pretenții noi, printre care: miliție permanentă plătită de la bugetul statului și Domnie ereditară. ”Novatorii” doreau chiar o dinastie străină, dar nu au curajul de-a o cere turcilor. Oricum, Turcia le respinge jalba.

    Citește și: Partidul Conservator – Scurtă cronologie (I)

În acelaşi an, cinci mari boieri (marele logofăt Constantin Cantacuzen, vornicul Costche Roset, vistiernicul Petrache Sturza, hatmanul Buhuş şi spătarul Alexandru Sturza se legau între ei, prin act scris, să se apere reciproc de orice „silnicie” din partea Domnitorului (Ioniţă Sandu Sturza).

  • 1825: marii boieri moldoveni îi solicită Ţarului Rusiei o intervenţie pentru desfiinţarea boieriilor conferite, fără drept, în ultimii cinci ani.
  • 1826: Prin Convenția de la Akkerman (Cetatea Albă) dintre Rusia și Turcia, Domnii Țărilor Române nu mai sunt numiți de Sultan, ci aleși de Divanul țării și doar confirmați de cele două puteri semnatare. Acestora li se limita domnia la doar 7 ani. (Ioniță Sandu Sturza al Moldovei este ultimul Domn numit de Poartă); totodată, marii boieri moldoveni reugiaţi în Basarabia primesc dreptul de a se întoarce în Moldova, unde îşi reintră în drepturi. În acest fel îşi iau revanşa asupra „ciocoilor” şi a Domnitorului lor, Ioniţă Sandu Sturza.
  • 1827: Domnitorul Sturza al Moldovei, ca urmare a prevederilor Convenţiei de la Akkerman, este nevoit să emită „Anaforaua pentru pronomiile Moldovei”, prin care Sturza încuviinţa boierilor mari privilegii (copiii boierilor nu puteau fi încorporaţi/recrutaţi, nu plăteau dări – personale sau pentru bunurile lor – de nici un fel, pentru nimic din ceea ce posedau sau foloseau – bunuri mobile, imobile, uzufructuri, etc. În fapt, obţineau scutirea absolută de orice obligaţie a lor la sarcinile statului. Este prima mare victorie conservatoare, în lumina înţelesului de atunci al termenului.
  • 1828: fruntaşii conservatori: mitropolitul Veniamin Costache şi vornicul Mihail Sturza reînfiinţează la Iaşi vechea Academie Vasiliană – cea din 1634 – având o Şcoală Normală, un gimnaziu, precum şi cursuri de filosofie şi de drept. (A fost chemat să predea chiar şi Gheorghe Asaki).
  • 1829, septembrie 14: Tratatul de Pace de la Adrianopole dintre Rusia şi Turcia pune capăt războiului dintre aceste două imperii. Ţării Româneşti i se înapoiază vechile oraşe-port Brăila, Turnu (Măgurele) şi Giurgiu.
  • 1830, octombrie 4: Belgia îşi declară independenţa. Constituţia belgiană votată un an mai târziu va sluji drept model Constituţiei române din 1866.
  • 1831, iulie 1: În Ţara Românească intră în vigoare Regulamentul Organic. Primă lege cu caracter constiuţional din Ţările Române, aceasta reorganiza societatea şi readucea ordinea după tulburările din 1821 şi războiul din 1828 – 1829, pe baze profund conservatoare.
  • 1832, ianuarie 1: Regulamentul Organic intră în vigoare şi în Moldova, într-o formă prea puţin diferită de cea din Muntenia.
  • 1848: Apare pentru prima dată sintagma „prin noi înşine”. Ioan Ionescu scria, în revista „Pruncul român”: „… dar după cum vedem scăparea noastră este în noi înşine”. Va fi preluată de liberali (P.N.L. de mai târziu) ca opoziţie faţă de intrarea capitalului străin în România.
  • 1851, mai: la Paris se fondează societatea „Junimea Română”, de tendinţă conservatoare, care scoate ziarul politic cu acelaşi nume. Printre redactori erau: George Creţianu, Alexandru Odobescu, Dimitrie Florescu, Dr. Iatropol, D. Berindeiu, Al. Sihleanu.
  • 1856, martie 30: Tratatul de Pace de la Paris punea capăt Războiului Crimeii. Imperiul Ţarist, învins, a trebuit să retrocedeze Moldovei partea sudică a Basarabiei, cu judeţele Cahul, Ismail şi Bolgrad, cu 9.642 kmp. şi cca. 127.000 de locuitori.
  • 1856, aprilie 2: boierii conservatori sunt gratulaţi de către gazeta francmasonă „L’Etoile du Danube” cu epitete precum „retrograzi”, „aristocraţi”, „partidul trecutului”.
  • 1856, decembrie 17: Apare la Bucureşti primul ziar conservator, „Timpul” (condus de Mihai Eminescu între 1877-1882). Ziarul devine, în scurt timp, organul de presă al primelor grupări conservatoare din România, opunându-se reformelor iniţiate de Alexandru Ioan Cuza şi Mihail Kogălniceanu.
  • 1858, ianuarie 26: boierul Theodor Balş întrebuinţează termenul de conservator în sensul de nume aplicat partidului însuşi, într-o scrisoare adresată marelui dregător otoman Ali Paşa.
  • 1858, august 7: Se semnează Convenţia de la Paris, prima Constituţie modernă a României, chiar dacă impusă din afară. Prin ea se consfinţea unirea Principatelor Moldovei şi Valahiei, se stabilea autonomia acestora, se introducea principiul separaţiei puterilor în Stat şi se abrogau toate deosebirile de rang. Boierii îşi pierd privilegiile şi rămân doar moşieri.
  • 1859, ianuarie 24: Prin dubla alegere, la Iaşi şi la Bucureşti, a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi Munteniei, se realizează de facto, la peste 250 de ani de la Mihai Viteazul, unirea celor două Principate.
  • 1859, august: exista deja un nucleu politic moderat (centrist), condus de Christian Tell, cu Gheorghe Costa-Foru, Vasile Boerescu, Constantin Bosianu. Aceștia erau deja anti-radicali, deși ”neînghițiți” încă de conservatori.
  • 1860, ianuarie 1: apariţia la Bucureşti al unui alt ziar conservator, „Conservatorul Progresist”.

Donează pentru proiectul MihailNeamtu.eu

„Pentru ca răul să triumfe, e suficient ca oamenii buni să nu facă nimic.” (Edmund Burke)

Noi suntem Mișcarea Națională de Rezistență împotriva tuturor rătăcirilor ideologice ale ultimilor decenii. Iată de ce vă solicităm sprijinul generos pentru anul 2024.

Donațiile dumneavoastră vor acoperi cheltuielile de transport și cazare a echipei mele, dar și închirierea unor sali, costurile de filmare, montaj, post-producție (burtiere, efecte grafice, muzică, subtitrări, animație, etc). Vă mulțumesc!

- Mihail Neamțu

Unionism civic

Redacția

Platforma MihailNeamtu.Eu susține proiecte de reformă a Statului român și de primenire a Uniunii Europene plecând de la valorile populare, creștin-democrate și conservatoare. Luptăm pentru românii care și-au păstrat demnitatea, credința, conștiința națională, libertatea de conștiință, proprietatea și familia. Visăm la o țară bogată, mândră de trecutul creștin al neamului, înzdrăvenită militar și întinerită demografic. În marele concert al națiunilor lumii, vocea României are un timbru aparte.

Lasă un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked

{"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}

Alte articole