Prezenta iniţiativă are ca scop îmbunătățirea cadrului legal privind protecţia animalelor, prin consolidarea mecanismelor de prevenție, control şi educație, în concordanţă cu bunele practici europene. Astfel, este urmărită alinierea legislației naţionale cu standardele europene în domeniul protecţiei animalelor, ținându-se cont de cerințele stabilite prin: Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), art. 13, care recunoaşte animalele ca ființe sensibile; Convenţia europeană pentru protecţia animalelor de companie (1987); Directivele şi Regulamentele UE privind bunăstarea animalelor în ferme, transport, abatoare şi laboratoare; Strategia UE pentru Bunăstarea Animalelor 2020-2025.
Cu toate că Legea nr. 205/2004 şi Ordonanţa de urgență nr. 155/2001 au fost modificate în timp, realitatea arată că faptele de abuz şi cruzime faţă de animale continuă să existe, adesea fără sancţiuni efective şi cu recidivă frecventă. Problema cruzimii asupra animalelor a fost şi rămâne un fenomen grav şi insuficient combătut, în ciuda cadrului legal existent în România, iar în ultimii ani, autorităţile şi presa au relatat o serie de cazuri dramatice care au necesitat intervenţie urgentă. Astfel, conform datelor centralizate pentru perioada 2011-2013, autorităţile au înregistrat un total de aproape 879 de cazuri grave de cruzime asupra animalelor, considerate infracţiuni.
Dintre acestea, în 387 de cazuri a fost dispusă începerea urmăririi penale¹. Cazurile de cruzime şi agresiune asupra animalelor au atras atenția publicului şi a autorităților, evidențiind necesitatea unor măsuri legislative şi aplicative mai stricte. În continuare, vă prezentăm două exemple semnificative din ultimii ani: În urmă cu doi ani, polițiṣtii din Argeş au descoperit o rețea care organiza lupte ilegale între câini de rase periculoase, precum pitbull şi rottweiler. Animalele erau antrenate special pentru astfel de confruntări, fiind supuse unor tratamente brutale, inclusiv înfometare şi administrarea de substanţe pentru a le reduce sensibilitatea la durere. Deşi intervenția autorităților a dus la stoparea acestor activități şi la salvarea câinilor implicaţi, procesele judiciare s-au prelungit, iar condamnările au fost rare.
În 2021, poliţiştii din Maramureş au primit 18 sesizări privind acte de cruzime asupra animalelor, implicând nu doar câini şi pisici, ci şi animale de fermă precum vaci şi cai. În urma acestor sesizări, au fost aplicate trei sancțiuni contravenţionale şi au fost deschise două dosare penale pentru rănirea sau schingiuirea animalelor. Aceste cazuri subliniază dificultăţile întâmpinate de autorități în gestionarea şi prevenirea actelor de cruzime, în condiţiile în care adăposturile pentru animale sunt supraaglomerate, iar resursele sunt limitate³. Aceste date evidenţiază gravitatea fenomenului şi necesitatea unor intervenții legislative şi instituţionale mai ferme. Lipsa unor statistici recente centralizate din ultimii ani limitează capacitatea de monitorizare şi intervenție eficientă, fapt care face necesară înfiinţarea unui registru oficial de incidente de cruzime asupra animalelor care să fie actualizat permanent cu datele la nivel național. În ciuda faptului că, înfiinţarea Poliției Animalelor a reprezentat un pas important în aplicarea Legii nr. 205/2004 privind protecţia animalelor, în practică, această structură se confruntă cu numeroase obstacole care limitează capacitatea sa de acţiune. În acest sens, vă prezentăm principalele limitări şi dezavantaje identificate până în prezent:
1. Lipsa adăposturilor pentru animalele salvate În multe judeţe, Poliţia Animalelor nu are unde să ducă animalele salvate din abuzuri. Lipsa unor parteneriate funcţionale cu adăposturile publice sau ONG-urile duce la situaţii în care animalele rămân în mediul abuziv sau sunt returnate proprietarilor. Autorităţile locale refuză adesea primirea animalelor invocând lipsa fondurilor sau capacităţii.
2. Resurse umane şi logistice insuficiente a În unele judeţe există doar 1-2 agenți specializați pentru protecţia animalelor. Aceştia nu dispun de autovehicule dotate, de cuşti de transport sau echipamente de intervenţie, ceea ce reduce drastic eficienţa operaţională.
3. Puteri limitate în faţa autorităților locale Poliţia Animalelor nu are autoritate de control asupra primăriilor sau adăposturilor publice. Chiar dacă legea prevede obligaţia acestora de a gestiona corect protecția animalelor, agenții nu pot impune măsuri sau sancţiuni directe autorităţilor locale.
4. Coordonare slabă cu alte instituţii Lipsa unor protocoale clare de colaborare cu ANSVSA, DSVSA sau ONG-uri creează confuzii în teren. Intervențiile sunt întârziate sau incomplete din cauza lipsei de comunicare între instituţii.
5. Limitări juridice în intervenţiile de urgență În cazuri de urgenţă, agenţii nu pot pătrunde imediat pe proprietăți private fără un mandat. Lipsa unui cadru legal clar pentru intervenţii rapide pune în pericol viaţa animalelor aflate în suferinţă. Având în vedere carenţele evidente ale legislaţiei în domeniu, se impune modificarea şi completarea legislaţiei existente în sensul ameliorării problemelor mai sus menţionate, prin metode precum: Consolidarea obligaţiilor autorităţilor locale privind adăposturile; Instituirea unui Registru Naţional al Persoanelor Condamnate pentru Cruzime faţă de Animale; Control anual obligatoriu pentru crescători şi comercianţi.
Totodată, în ultimii ani, România s-a confruntat cu un val de abuzuri sistemice în ceea ce priveşte eutanasierea animalelor fără stăpân, soldate cu dispariţia a zeci de mii de câini sănătoşi în marile oraşe. Aceste practici, documentate de numeroase organizaţii internaţionale şi contestate de societatea civilă, afectează grav imaginea statului român şi contravin principiilor fundamentale de bunăstare animală recunoscute la nivel european. În absenţa unei intervenții legislative clare, bazate pe criterii medicale stricte şi mecanisme de control, eutanasierea va rămâne o soluţie abuzivă şi inumană, care subminează orice efort real de reformă în domeniul protecției animalelor. Luând în considerare argumentele prezentate, vă solicităm respectuos sprijinul în vederea adoptării prezentei propuneri legislative.
