Featured Image with Sidebar

Transumanismul, tirania roboților și munca inutilă

07/02/2024

Într-un studiu științific dedicat gândirii lui Klaus Schwab, cercetătorul francez Klaus-Gerd Giesen atrage atenția asupra caracterului unic al filozofiei transumaniste care propune desprinderea de natură. Cum? Prin utilizarea tehnologiei în scopul îmbunătățirii lui homo sapiens.

Căutând să plăsmuiască o nouă făptură, tehnologia dă naștere unei creaturi hibride: biologie plus inteligență artificială. Integrarea deplină între computer și creier pune-n discuție autonomia individului.

Ce mai rămâne din conștiință? Care este centrul voinței? În ce fel alegerile vor fi ale omului și nu ale unui algoritm construit prin interacțiunea dintre computer și rețea? Va mai exista iubire, libertate, subiectivitate?

Umanitatea aflată sub atacul roboților va trebui să reflecteze la vechile întrebări ale filozofilor presocratici, dar și ale poeților biblici. Ce este omul? Ce reprezintă specia noastră întârziată cognitiv în raport cu viitoarele creaturi? Cum va putea fi alterat materialul genetic?

Va elimina tehnologia nevoia de educație, muncă și cultură? Cum vor reacționa comunitățile umane care nu se bucură de avantajul tehnologic al Occidentului? Cum se va tranșa lupta dintre oligarhii iluminați și democrații retardați? Cum vor influența marile corporații transnaționale proiecte de tip Neuralink, prin care creierul uman este ajutat să-și integreze niște nano-electrozi cu scopul recuperării unor țesuturi neuronale afectate.

Va reglementa Statul aceste activități? Cum? Vor fi tehno-progresiștii câștigători în lupta cu reprezentanții mișcării conservatoare?

Dincolo de aspectele etice sau legale, transumanismul prezintă o provocare uriașă pentru aranjamentele instituționale ale statelor de drept. Marea transformare (sau metamorfoză) promisă de tehnologie va pune-n discuție vechea definiție aristotelică a omului, prezentat drept animal social. Când mașina va dicta cele mai importante decizii ale hibridului de mâine, vom putea vorbi despre obsolescența vechiului homo sapiens sapiens.

În cuvintele lui Alexandru Mărchidan,

Lumea traversează o perioadă de schimbări din ce în ce mai rapide. Toți vedem cum ritmul devine pe zi ce trece mai accelerat când vorbim despre instrumentele utilizate sau care vor putea fi curând utilizate, ritmul tehnologiilor de comunicare, al celor utilizate în domeniul sănătății. Ne impresionează capacitatea tehnologiilor de urmărire a vieții personale, a „citirii” persoanelor, posibilitatea (pentru că da, a devenit acum posibil) de a controla într-o măsură semnificativă stările (emoții, gânduri, disponibilități) maselor și ale indivizilor. Iar aceste tehnologii sunt încă în perfecționare. Pentru unii, astfel de schimbări construiesc „o minunată lume nouă”, iar pentru alții, acesta înseamnă coșmarul ce poate fi foarte aproape de realizare. De exemplu, se vorbește mult despre binefacerea sau oroarea utilizării cipurilor, despre magnetismul genetic, despre „atotprezența” inteligenței artificiale în această lume, până acolo încât amestecul dintre inteligența umană și cea artificială va face imposibilă separarea dintre ele.

Cuvântul de pe buzele multora dintre progresiști este „transumanism”, aflat în strânsă legătură cu ideea mai amplă a „resetării mondiale” (a se vedea The Great Reset, Klaus Schwab). Știm că sunt multe schimbări în prezent și că vor urma și altele mai importante. Întrebarea asupra căreia insistăm în acest articol este dacă mai putem vorbi despre repere morale, dacă, odată cu acest șoc tehnologic, se mai poate susține pretenția veche de milenii privind valoarea omului ca scop în sine, dincolo de mișcarea mai lentă sau mai rapidă a „resetărilor”. Cele câteva teme și interogații au fost suscitate de cărți și articole vizând perioada pe care o traversăm, a „nisipurilor mișcătoare” în domeniul biotehnologiilor, cu efecte în toate domeniile importante: etic, medical, social, economic, politic etc.

Vom trăi și vom vedea.

Donează pentru proiectul MihailNeamtu.eu

„Pentru ca răul să triumfe, e suficient ca oamenii buni să nu facă nimic.” (Edmund Burke)

Noi suntem Mișcarea Națională de Rezistență împotriva tuturor rătăcirilor ideologice ale ultimilor decenii. Iată de ce vă solicităm sprijinul generos pentru anul 2024.

Donațiile dumneavoastră vor acoperi cheltuielile de transport și cazare a echipei mele, dar și închirierea unor sali, costurile de filmare, montaj, post-producție (burtiere, efecte grafice, muzică, subtitrări, animație, etc). Vă mulțumesc!

- Mihail Neamțu

Sondaj: Românii vor un președinte independent, de dreapta

Andrada Poenaru

Andrada Poenaru este studentă și are ca pasiune intelectuală istoria războaielor culturale din Occident. Autori favoriți: Carl Gustav Jung, Mircea Eliade și Jordan Peterson.

Lasă un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked

{"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}

Alte articole